Cartonase cu fotbalisti

cartonase cu fotbalisti

„Tanti, tanti, mai aveti cartonase cu fotbalisti?”

Era prin vara lui 2000. Nici măcar nu mestecam gumele pe care le primeam. Ilie, Hagi, Deschamps, Sedorf. Eu pentru asta mergeam, și sigur nu numai eu. Mergeam cu 10 mii și primeam cartonașe.
Cea mai fericita zi din anul ăla a fost când doamna de la magazin mi-a zis că i-au rămas niște cartonașe nevândute, că mi le da pe toate, n-are ce face cu ele.

Au trecut 15 ani și țin minte exact cum am traversat strada, m-am dus la magazin și când am ieșit cu teancul de cartonașe mă simțeam ca Gotze când marcase golul decisiv de la Mondiale.
România era printre cele 16 participante. Bătuse Anglia cu 3-2, iar când a luat bătaie de la Italia m-am răzbunat pe Totti și pe inzaghi.

Am luat cartonașele cu ei și am început să mă cert. Pe Inzaghi cred că l-am și rupt, iar când mi-a trecut l-am repus în colecție.
Știu că nu există termen de comparație între Hagi și Keșeru sau Ilie și Chipciu. Dar, poate, ai noștri vor reuși să ne facă fericiți din nou. Măcar în preliminarii

Aruncă un ochi și aici

 

Marele antrenor reghecampf și Pep Guardiola

marele antrenor reghecampf

Ca să vedeți cât de mare e diferența de gândire și de mentalitate dintre Pep Guardiola și marele antrenor reghecampf.

Întrebat la conferința de presă dacă vrea să căștige cvadrupla (toate trofeele posibile), Pep a răspuns cu-n “What the fuck?”.
Apoi a continuat și a pus el o întrebare: “Oamenii care au venit pe stadion să vadă acest meci, au fost mulțumiti de ce au văzut? Da? Atunci e destul pentru mine. Dacă voi căștiga trofeele rămâne de văzut”.
La ani distanță, reghe a zis următoarele despre suporteri: “Obiectivul nostru a fost să luăm cele trei puncte. Credeți că trebuie să impresionăm pe cineva? Nu mă interesează acest lucru, Nu mă premiază nimeni dacă jucăm frumos și nu căștigăm cele trei puncte”.


Cum măcar poți să te întrebi vreodată de ce nu-ți vin suporterii la stadion când tu declari chestiile astea? Bine că ai încercat să-l imiți pe Guardiola la tactică, nu ți-a ieșit, dar la altceva nu te-ai gândit să o faci. Nu că aș fi avut așteptări prea mari.

PS: Aceste declarații s-au consumat acum ceva luni bune. Dar având în vedere că încerc să-mi  îmbogățesc blogul după pierderile suferite,  vor fi unele articole la care data publicării nu va corespunde neapărat cu data întâmplării, să zic așa 🙂

Întâmplare de la Kaufland (scurtă)

întâmplare de la kaufland

O să vă povestesc o scurtă întâmplare de la Kaufland de acum câteva zile.

Mi se pare fenomenal cum unii oameni pot să rămână fixați pe un anumit lucru și aleg calea cea mai grea să-l obțină.
Eram în Kaufland, la pâine. O femeie încearcă să obțină cu cleștele ăla o chiflă d-aia mică, dar prinsă bine și băgată foarte în spate. În jur mai erau încă vreo 10 la fel. Puteai să le iei și cu mâna, că erau la îndemână. Dar ea nu. Stabilise o conexiune cu acea chiflă și o voia a ei.
S-a zbătut vreo câteva zeci de secunde până să o ia. În bucăți. Și zdrobită ca o portocală într-un storcător.