Din autobuz

Am văzut că e la modă să postezi întâmplări sau discuții pe care le auzi în tramvai sau în autobuz.  După ce am postat-o pe asta acum două zile, am mai auzit o discuție interesantă chiar ieri, între doi copii de etnie romă.

Mă urc în autobuz de lângă Titulescu și rămân în spate, în picioare. Eram și îmbrăcat în tricou și pantaloni scurți, cu niște papuci de fotbal destul de colorați, exact culorile care cred eu că-i stârnesc pe ăștia.

Lângă mine, cei doi romi  stau jos. Îmbrăcați normal, în geacă și adidași. Bine, ce-i drept, unul dintre ei avea o pereche de blugi cu turul atât de lăsat că dacă-i scurta zici c-ar fi purtat fustă.

Începe unul dintre ei:
-Pfoai, mă, abia aștept să iau alocația! Ioi, că imediat ce-o primesc direct la aparate mă duc, bă! Știi cum bag banii? Așa, direct,  pe sistem. După ce câștig mă duc să-mi iau blugi de ăia, cum are Nicu (cred că totuși a zis Nico), știi, nu? Și o geacă mișto. Așa, pentru banchet. Ca să am cu ce să mă duc.

[Aicia urmează o parte pe care n-am înțeles-o. Nu, nu era în țigănească, vorbeau numa românește, dar chiar n-am înțeles. Bănuiala mea e că vorbea despre cum o să-i pice șeptarii și ce combinații o să facă]

Între timp, ăla care asculta începuse să mă scaneze. S-a oprit fix la papuci, ceea ce era normal,  erau singurele pete de culoare. Mă și așteptam să aud “Boss, ia zi, de unde ți-ai luat adidașii ăștia? Haoleu, că-s mișto, să moară Bibi!”. N-a zis nimic.

Viorel Lis în variantă romă a terminat cu discuția despre păcănele. A trecut la banchet, din care am auzit numa câteva propoziții:

-“Bă, abia aștept să vină banchetu! Pfai. Dar știi ce, bă? Parcă văd că mă duc și mă îmbăt și sparg totul pe acolo. Iar în loc să mă duc acasă ajung la spital!”

N-am mai apucat să văd restul discuției. Am avut de mers numa o stație. Dar nu m-am plictisit deloc!